1
00:00:00,000 --> 00:00:05,000
Folosind Telescopul Spaţial Hubble NASA/ESA, astronomii au descoperit prima probă clară

2
00:00:05,000 --> 00:00:10,000
a unor nori la mare altitudine în atmosfera unei planete extrasolare.

3
00:00:10,000 --> 00:00:17,000
Această descoperire dezvăluie o mai amplă înţelegere a planetelor din clasa gigant, pe care astronomii le numesc "Jupiteriene".

4
00:00:40,000 --> 00:00:42,000
Acesta este Hubblecast!

5
00:00:42,000 --> 00:00:46,000
Noutăţi şi imagini de la Telescopul Spaţial Hubble NASA/ESA.

6
00:00:46,000 --> 00:00:52,000
Călătoriţi în timp şi spaţiu cu gazda noastră Doctor J., alias Dr. Joe Liske.

7
00:00:52,000 --> 00:00:55,000
Bun venit la Hubblecast.

8
00:00:55,000 --> 00:01:01,000
În ultimii 15 ani, astronomii au descoperit peste 270 planete în jurul altor stele.

9
00:01:01,000 --> 00:01:07,000
S-a pus întrebarea: Ce sunt aceste aşa-numite planete extrasolare?

10
00:01:07,000 --> 00:01:16,000
Majoritatea sunt corpuri gazoase gigantice, de câteva ori mai mari ca Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar.

11
00:01:16,000 --> 00:01:24,000
Altele sunt corpuri mici, din rocă sau gheaţă, de câteva ori mai mari ca planeta noastră, Pământul.

12
00:01:24,000 --> 00:01:28,000
Suntem pe cale să descoperim o lume similară cu cea de pe planeta noastră.

13
00:01:30,000 --> 00:01:34,000
Folosind sistemul ACS (Camera Avansată de Supraveghere),

14
00:01:34,000 --> 00:01:42,000
Telescopul Spaţial Hubble a observat recent o fascinantă planetă mare, gazoasă, în jurul stelei HD 189733.

15
00:01:42,000 --> 00:01:50,000
Analiza atentă a acestor observaţii de mare precizie, făcută de echipa condusă de Frédéric Pont de la Observatorul Universităţii din Geneva,

16
00:01:50,000 --> 00:02:03,000
a dezvăluit că această planetă, numită HD 189733b, dispune de un strat de negură tulbure de aprox. 1.000 km în atmosfera superioară a planetei.

17
00:02:05,000 --> 00:02:09,000
Atmosfera acestei planete gazoase are aproape 800 grade Celsius.

18
00:02:09,000 --> 00:02:17,000
Temperatura înaltă se datorează apropierii planetei de stea, de aceea astronomii numesc acest tip de planetă "Jupiter încins".

19
00:02:19,000 --> 00:02:25,000
Această negură se compune probabil din particule mici condensate, cu un diametru de o sutime dintr-un milimetru,

20
00:02:25,000 --> 00:02:30,000
similare cu cele cunoscute deja de pe Venus şi de pe una din lunile lui Saturn, numită Titan.

21
00:02:30,000 --> 00:02:35,000
Prezenţa negurei înseamnă că cerul de deasupra planetei HD 189733b

22
00:02:35,000 --> 00:02:41,000
ar putea apărea ca un apus înroşit, văzut dintr-un centru industrial poluat de pe Pământ.

23
00:02:44,000 --> 00:02:46,000
Astăzi avem un invitat special.

24
00:02:46,000 --> 00:02:51,000
Vi-l prezint pe Dr. Bob Fosbury - conducătorul de la Hubble European.

25
00:02:51,000 --> 00:02:55,000
Ce este atât de special despre această stea şi planeta de lângă ea, Bob?

26
00:02:55,000 --> 00:03:00,000
Este un sistem planetar special, pentru că steaua în sine este destul de mică, adică

27
00:03:00,000 --> 00:03:06,000
aproape 75% din dimensiunea Soarelui nostru, în timp ce planeta de lângă ea este extrem de mare, comparativ cu Jupiter.

28
00:03:06,000 --> 00:03:15,000
Atunci când planeta tranzitează prin faţa stelei, obturează o mare parte din lumina ei, ceea ce ne-a asigurat o măsurătoare exactă.

29
00:03:15,000 --> 00:03:20,000
Cum s-au realizat aceste observaţii atât de precise? Cum a fost posibil asta acum?

30
00:03:20,000 --> 00:03:24,000
Am făcut măsurătorile din spaţiu, pentru că atunci când am încercat asta de pe pământ, 

31
00:03:24,000 --> 00:03:29,000
atmosfera a făcut dificilă precizia măsurării luminozităţii, aşa că a trebuit să ne rezumăm la spaţiu.

32
00:03:29,000 --> 00:03:37,000
Noutatea despre această observaţie în particular este că oamenii de ştiinţă descompun lumina în mai mulţi pixeli în detector.

33
00:03:37,000 --> 00:03:42,000
Aşa că, în loc să avem un singur punct de lumină care reprezintă steaua pe detector,

34
00:03:42,000 --> 00:03:49,000
lumina stelei a fost descompusă în spectrul de culori, folosind metoda Grism, cu ajutorul Camerei Avansate de Supraveghere.

35
00:03:49,000 --> 00:03:56,000
Ce ne-a permis o măsurătoare exactă a fost faptul că am putut măsura mult mai mulţi pixeli pe o zonă mai mare a detectorului,

36
00:03:56,000 --> 00:04:06,000
şi că am putut separa culorile, măsurând luminozitatea (sau reducerea) stelei.

37
00:04:06,000 --> 00:04:14,000
Având aceste măsurători în culori diferite, am putut să caracterizăm natura atmosferei.

38
00:04:15,000 --> 00:04:19,000
Pentru ca să detecteze negura, astronomii au trebuit să facă o muncă de detectivi.

39
00:04:19,000 --> 00:04:30,000
Motivul pentru care a fost posibil acest lucru este că orbita planetei HD 189733b se poate vedea exact pe margine.

40
00:04:30,000 --> 00:04:38,000
Aşadar, la fiecare 2 zile şi ceva, planeta trece prin faţa stelei, aşa cum o vedem noi aici.

41
00:04:38,000 --> 00:04:48,000
Când se întâmplă asta, mici fracţii de lumină de la stea trec prin atmosfera planetei din faţa ei, pentru a ajunge pe Pământ.

42
00:04:48,000 --> 00:04:57,000
Datorită acestui proces, compoziţia atmosferei planetei este ştanţată în lumină, exact ca o amprentă unică.

43
00:04:57,000 --> 00:05:02,000
Astronomii pot apoi vedea această amprentă în spectrul de lumină emanată de stea.

44
00:05:04,000 --> 00:05:11,000
Astronomii s-au aşteptat să vadă semne clare de sodiu, potasiu şi apă în atmosfera planetei.

45
00:05:11,000 --> 00:05:18,000
Faptul că ele nu au fost văzute, s-a ajuns la concluzia că ele au fost mascate de norii de la mare altitudine sau de negura de culoare roşie.

46
00:05:18,000 --> 00:05:26,000
Conform teoriei oamenilor de ştiinţă, probabil că negura este formată din particule condensate mici de fier şi silicaţi.

47
00:05:30,000 --> 00:05:37,000
Când planetele extrasolare au fost descoperite acum 15 ani, nu s-a crezut că se vor dezlega misterele lor într-un timp atât de scurt.

48
00:05:37,000 --> 00:05:45,000
Observaţiile făcute de Hubble sunt paşi importanţi înainte pentru o mai bună înţelegere a acestor planete din afara sistemului nostru solar.

49
00:05:45,000 --> 00:05:49,000
Cine ştie ce vom descoperi în anii următori despre aceste lumi îndepărtate?

50
00:05:49,000 --> 00:05:52,000
V-a vorbit Dr. J., de la Hubblecast.

51
00:05:52,000 --> 00:05:56,000
Încă o dată, natura ne-a surprins peste imaginaţia noastră sălbatică...

52
00:05:58,000 --> 00:06:03,000
Hubblecast - Observatorul European ESA/Hubble din Germania.

53
00:06:03,000 --> 00:06:08,000
Misiunea Hubble este un proiect de cooperare internaţională dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană. (Subtitrarea: Mona379)